„Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”, ne învață o citată din creaţia lui Alecu Russo. Cultura constituie zestrea spirituală a unui neam. Omul întotdeauna a fost, este și va fi creatorul tuturor valorilor artistice. Deși românii, pe parcurs de secole, au avut un destin istoric deosebit, ei și-au păstrat cu sfințenie limba, portul și tradițiile strămoșești. Doar, după cum se știe, istoria unui popor este oglindită în creația lui orală.
Folclorul și poezia ritualurilor calendaristice de primăvară au un specific deosebit.
Considerat în concepția populară anotimp de trecere dintre iarnă și vară, anotimpul primăverii a însemnat până la reforma calendarului roman din anul 153 î. e. n. început de An Nou.
S-a dus iarna… Mai întoarcem o filă în calendar, căci a sosit primăvara. An de an, anume primăvara ne recăpătăm speranța, optimismul, credința în mai bine.
Ultima zi a lui martie mi-a oferit în dar un Mărțișor virtual prin participarea la Festivalul „Tradiții și obiceiuri legate de luna Martie și Mărțișor”, organizat de Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina ACDERU (președintă doamna Lilia Govornean).
Participanți din diferite țări au deschis larg ușile palatului împărătesc al datinilor și obiceiurilor strămoșești, aducând un imn închinat frumuseții eterne a naturii, triumfului luminii și „veșniciei ce s-a născut la sat”.
„Un popor fără tradiții este un popor fără viitor”, scria A. L. Camargo. Neamul nostru este bogat în tradițiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiți și unici.
E îmbucurător faptul că există adevărați patrioți pasionați de eternele valori, care poartă în suflete această comoară spirituală lăsată drept moștenire de străbunii noștri.
Ana STELMAH, profesoară la ȘM Oprișeni
Gazeta de Herța 
Lasă un comentariu