Pentru a cunoaşte pe Dumnezeu, nu e nevoie să fii bogat sau un om de ştiinţă, ci cumpătat, cu duh smerit şi iubire faţă de aproapele.
Pelerinajele au avut de-a lungul veacurilor o influenţă mare asupra vieţii persoanelor şi popoarelor, în primul rând ca eveniment misionar ce devine o sărbătoare a vieţii, luminată de bucurie în prezenţa lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui.
Pelerinajul religios trezeşte în om o dorinţă frumoasă de schimbare a vieţii, de bucurie, bunătate, pace sufletească. În călătoria acestei vieţi nu suntem singuri, ci Dumnezeu călătoreşte cu noi. Încercaţi să gustaţi din frumusețea fără de margini a unui pelerinaj pe la locurile sfinte şi veţi afla mult, dar şi har de la Creatorul lumii.
În Bulgaria am avut fericirea să ajung cu un grup de pelerini din România în drum spre Muntele Athos din Grecia. Am pornit din Bucureşti de la baza Dealului Patriarhiei (Crucea Sfântului Constantin Brâncoveanu) pe ruta Giurgiu-Pleven-Sofia, Catedrala Sfântului Alexandru Nevski, Biserica Sfânta Sofia – deplasare la Mănăstirea Rila cu cazare şi participare la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Rila. Mai departe am călătorit spre Kulata Serreo – Grecia.
Bulgaria este ţară vecină cu România. Pe teritoriul ei credinţa a fost răspândită din cele mai vechi timpuri. Poporul bulgar a fost creştinat în anul 860 prin adoptarea creştinismului ca religie de stat de ţarul Boris I, care îndeosebi este cinstit de Biserica Bulgariei.
Creştinarea s-a făcut prin misiunea de propovăduire a fraţilor Sfinţii Kiril şi Metodie. Ei au creat un alfabet (alfabetul chirilic) şi au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă.
În oraşul Sofia avem câteva biserici vechi din secolele XII-XIV, Catedrala parohială Alexandru Nevski. Parohia română din Sofia cu hramul Sfânta Treime, o casă parohială cu trei nivele. Aici se vizitează şi câteva biserici mai vechi din centrul oraşului.
Mănăstirea Rila este cea mai mare şi importantă mănăstire din Bulgaria, fiind întemeiată de Sfântul Ioan de Rila, şi care depinde direct de Patriarhia Bulgară din Sofia. Mănăstirea a început să se construiască în anul 946, înainte de moartea Sfântului Petru şi a Împăratului bizantin Constantin Parfiragentul, la o distanţă de doar 140 km spre sud de Sofia, pe albia pârâului de munte cu acelaşi nume Rila.
Urcând în sus, pe drumul de munte şerpuit, la mireasma încântătoare a pădurii de argint de pini şi fagi, la auzul cântării îngereşti de păsări, inima ţi se zbate ca la un pui de pasăre care are menirea să urce mereu spre ceruri. E foarte frumos şi face să trăieşti asemenea clipe din viaţa aceasta pământească.
Nu e uşor, dar trebuie să laşi toate grijile lumești şi să mergi pe urmele înaintaşilor noştri măcar atât cât ai posibilitate, dorinţă şi sănătate. La înălţimea de 2.750 m se înalţă vârful Muntelui Rila, unde s-a retras în linişte cu multă evlavie cel mai iubit sfânt naţional al bulgarilor, Cuviosul Ioan Sihastrul.
Începând cu anul 1335, boierul Hrelio Dragovol, reconstruieşte mănăstirea pe locul unde este situată astăzi, pe malul râului de munte Rila. Din acea perioadă s-a păstrat doar un turn de apărare cunoscut astăzi ca turnul lui Hrelio, cu o înălţime de 23,60 m. Lângă turn s-a construit o biserică mare, începând cu anul 1343, cu ajutorul donat de acelaşi boier Hrelio. De-a lungul secolelor mănăstirea a fost ajutată de majoritatea bulgarilor, oferindu-i donaţii.
În anul 1834, începe construirea noii Biserici cu hramul Naşterea Maicii Domnului, o biserică în formă de cruce, având două paraclise laterale. Lucrările de construcţie şi pictare durează peste douăzeci şi trei de ani (1837-1860), lucrând alături zidari, sculptori în lemn şi pictori din Bulgaria (de exemplu, Zahari Zograf şi Dimiter Zograf), dar şi unii meşteri macedoneni şi valahi.
În momentul de faţă cea mai mare bogăţie a bisericii rămân moaştele Sfântului Ioan de Rila, alături de Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, în care sunt incrustate moaşte a 32 de sfinţi, icoană dăruită de împăratul Manuel Comnenul în secolul al XII-lea. În mănăstire se mai găsesc şi părticele din moaştele mai multor sfinţi.
Muzeul Mănăstirii dispune de o bogată colecţie de icoane vechi, obiecte bisericeşti, evanghelii, manuscrise. În biblioteca mănăstirii se află aproximativ 16.000 de cărţi, se păstrează 134 manuscrise din sec. XV-XIX şi multe alte documente importante. Clădirile din jur cu trei etaje cuprind aproximativ 300 de chilii, bucătăria şi biblioteca.
Aici se ostenesc 12 monahi, care menţin slujbele în biserică şi oficiază zilnic Sfânta Liturghie, Vecernia şi Utrenia.
În anul 1976, Mănăstirea Rila a fost declarată monument istoric de importanţă naţională. Iar în 1983 a fost inclusă în lista UNESCO. Mănăstirea Rila în Bulgaria se consideră un Mic Ierusalim.
Vasile LUNCAŞU
s. Mogoşeşti
Gazeta de Herța 